17.06.2013

Sa ma autojudec?

Sa ma autojudec? Nu am facut-o niciodata, dar oare merit asta? Daca da, ar fi bine sa incerc?



Mereu am cautat raspunsuri la intrebarile pe care mi le puneam, uneori cautam prea mult si nu gaseam nimic, alteori cautam la suprafata si ingropam orice urma de intrebare.
Asta m-a facut, cu timpul,sa judec mai mult rational decat cu sufletul. Desi, nu i-as face rau nici macar unei muste, ratiunea mi-a ingenuchiat sufletul de multe ori, si eu am lasat ca totul sa decurga in interiorul meu,precum o lupta.
Daca organismul meu ofera rezistenta, atunci al meu, trebuie sa se rezume mai mult la cea interioara.
Am calcat de multe ori peste suflet, ascultandu-mi ratiunea. Mereau m-am contrazis cu mine,dar, uneori, asta a fost bine.

Atunci cand se intampla ceva si luam deciziile cu mintea, mi le asumam - in cazul in care nu iesea precum doream, dar daca alegeam cu sufletul, in cazul esecului, imi parea rau.
Iata ca exista si un lucru bun in treaba asta...
Am ajuns sa privesc platonic atunci cand vine vorba de probleme,fiindca de fiecare data caut o rezolvare si indiferent de cat dureaza, o gasesc.
Mi-am asumat intotdeauna faptele, fiindca erau ale mele, chiar daca unele erau bune sau unele rele, dar indiferent de situatie, nu am mintit. Daca imi place sa joc un joc, il joc cu cartile pe fata; si din esec se naste o victorie fiinca nu conteaza ce carti avem in mana, ci cum jucam cu ele.
De ce sufletul este impotriva mintii si invers? Parca am devenit un mic robotel, pregatit sa faca orice dar numai de suflet sa nu asculte pentru a nu suferi din pricina altora. Mai bine sufar din pricina mea decat sa sufar din pricina altor oameni, fiindca, in general, pentru un om, nu trebuie sa suferi. Omul este o fiindca cu multe fete, indiferent de cat de prieten ti-ar parea sau nu.
De ce am ales sa fiu sincer,intr-o lume plina de minciuni? De ce am ales sa privesc platonic,o lume plina de bogatii? s.a.m.d.
Nu gasesc raspunsuri, dar stiu ca singurul lucru pe care il mai simt si-l impartasesc cu sufletul, este: iubirea!
Share:

Sa ma autojudec?

Sa ma autojudec? Nu am facut-o niciodata, dar oare merit asta? Daca da, ar fi bine sa incerc?

Mereu am cautat raspunsuri la intrebarile pe care mi le puneam, uneori cautam prea mult si nu gaseam nimic, alteori cautam la suprafata si ingropam orice urma de intrebare.
Asta m-a facut, cu timpul,sa judec mai mult rational decat cu sufletul. Desi, nu i-as face rau nici macar unei muste, ratiunea mi-a ingenuchiat sufletul de multe ori, si eu am lasat ca totul sa decurga in interiorul meu,precum o lupta.
Daca organismul meu ofera rezistenta, atunci al meu, trebuie sa se rezume mai mult la cea interioara.
Am calcat de multe ori peste suflet, ascultandu-mi ratiunea. Mereau m-am contrazis cu mine,dar, uneori, asta a fost bine.

Share:

16.06.2013

Recenzie: Naluca si Naucul - Stacey Kade



Vreau sa multumesc librariei online Libris pentru cartea Naluca si Naucul. Intrand pe pagina lor, o sa gasiti o multitudine de carti in engleza si romana.

Cum sunt un iubitor al genului paranormal si tot ce tine de stafii, fantome, spirite si alte cele, cartea Naluca si Naucul, de Stacey Kade a picat mai bine decat perfect.
Nu demult am auzit de aceasta carte si am citit cateva informatii pe internet, lucru care m-a facut sa mi-o doresc tare mult. Nu a durat mult si i-am putut simti mirosul paginilor si citind, am simtit aroma cuvintelor intepatoare ale frumoasei Alona Dare.
Cartea este scrisa din doua perspective:
- perspectiva Alonei Dare, cea mai frumoasa fata si cea mai populara care a decedat dupa ce a fost lovita de autobuzul "plin cu tocilari"
- perspectiva lui Will Killian, un ciudat in tot sensul cuvantului, adeptul stilului "goth" si care poate comunica cu fantomele.
Nu e deloc usor sa fii fantoma, mai ales cand mainile si picioarele incep sa dispara si sa reapara,o spune Alona Dare. Pentru ea a fost un soc, dupa ce-a murit, spionandu-i pe ceilalti, sa afle ca iubitul ei era  impreuna cu cea mai buna prietena a ei si apoi sa afle toate parerile rautacioase din partea tuturor colegilor de liceu, pareri care faceau strict referire, doar la ea.
Alona doreste sa gaseasca lumina sau sa "treaca dincolo" dar nu stie cum se face asta, asa ca ii trebuie un ajutor. In timp ce bantuie prin scoala, gaseste alte fantome captive intre lumi. Cu putin noroc, sau sa-i spun ghinion, observa faptul ca Will Killian are capacitatea de a o vedea si de a o auzi, dupa ce acesta a ras in fata ei, de necazul pe care il avea.
Cum se putea, din toata scoala, ca Will Killian sa fie singurul care sa o poata ajuta?
El era pe cea mai joasa treapta din intreaga scoala, in plus, era considerat si "dus cu pluta" si era total anti-social. Facand comparatie cu filmul "Mesaje de dincolo", baiatul nostru, Will, nu dorea sa ajute nici-o fantoma, ba chiar se preface ca nu le vede si nu le aude, tinand tot timpul castile in urechi si capul bagat intre umeri.
Acest dar l-a mostenit de la tatal lui si eventual, de la bunica lui, care nu a apucat sa o prinda in viata, dar care pentru el, era o pacoste.
Incercand sa-l faca sa o ajute, Alona ajunge incetul cu incetul sa il cunoasca pe Will, sa il tolereze si sa descopere ca nu este chiar un ticnit cu o jumate' de norma.
Viata lui Will este foarte grea, datorita faptului ca mama lui il considera nebun, tatal lui se sinucisese cu ceva timp in urma, psihiatrul dorea sa-l interneze intr-un ospiciu iar directorul liceului ii pune in fiecare zi un gram de amar in suflet, facandu-i numai probleme.
Si cum toate nu erau de-ajuns, dupa ce accepta sa o ajute pe Alona cu problema ei, mai apare si o alta fantoma care ii doreste raul lui Will.
Share:

Recenzie: Naluca si Naucul - Stacey Kade

Vreau sa multumesc librariei online Libris pentru cartea Naluca si Naucul. Intrand pe pagina lor, o sa gasiti o multitudine de carti in engleza si romana.

Cum sunt un iubitor al genului paranormal si tot ce tine de stafii, fantome, spirite si alte cele, cartea Naluca si Naucul, de Stacey Kade a picat mai bine decat perfect.
Nu demult am auzit de aceasta carte si am citit cateva informatii pe internet, lucru care m-a facut sa mi-o doresc tare mult. Nu a durat mult si i-am putut simti mirosul paginilor si citind, am simtit aroma cuvintelor intepatoare ale frumoasei Alona Dare.
Cartea este scrisa din doua perspective:
- perspectiva Alonei Dare, cea mai frumoasa fata si cea mai populara care a decedat dupa ce a fost lovita de autobuzul "plin cu tocilari"
- perspectiva lui Will Killian, un ciudat in tot sensul cuvantului, adeptul stilului "goth" si care poate comunica cu fantomele.
Nu e deloc usor sa fii fantoma, mai ales cand mainile si picioarele incep sa dispara si sa reapara,o spune Alona Dare. Pentru ea a fost un soc, dupa ce-a murit, spionandu-i pe ceilalti, sa afle ca iubitul ei era  impreuna cu cea mai buna prietena a ei si apoi sa afle toate parerile rautacioase din partea tuturor colegilor de liceu, pareri care faceau strict referire, doar la ea.
Alona doreste sa gaseasca lumina sau sa "treaca dincolo" dar nu stie cum se face asta, asa ca ii trebuie un ajutor. In timp ce bantuie prin scoala, gaseste alte fantome captive intre lumi. Cu putin noroc, sau sa-i spun ghinion, observa faptul ca Will Killian are capacitatea de a o vedea si de a o auzi, dupa ce acesta a ras in fata ei, de necazul pe care il avea.
Cum se putea, din toata scoala, ca Will Killian sa fie singurul care sa o poata ajuta?
El era pe cea mai joasa treapta din intreaga scoala, in plus, era considerat si "dus cu pluta" si era total anti-social. Facand comparatie cu filmul "Mesaje de dincolo", baiatul nostru, Will, nu dorea sa ajute nici-o fantoma, ba chiar se preface ca nu le vede si nu le aude, tinand tot timpul castile in urechi si capul bagat intre umeri.
Acest dar l-a mostenit de la tatal lui si eventual, de la bunica lui, care nu a apucat sa o prinda in viata, dar care pentru el, era o pacoste.
Incercand sa-l faca sa o ajute, Alona ajunge incetul cu incetul sa il cunoasca pe Will, sa il tolereze si sa descopere ca nu este chiar un ticnit cu o jumate' de norma.
Viata lui Will este foarte grea, datorita faptului ca mama lui il considera nebun, tatal lui se sinucisese cu ceva timp in urma, psihiatrul dorea sa-l interneze intr-un ospiciu iar directorul liceului ii pune in fiecare zi un gram de amar in suflet, facandu-i numai probleme.
Si cum toate nu erau de-ajuns, dupa ce accepta sa o ajute pe Alona cu problema ei, mai apare si o alta fantoma care ii doreste raul lui Will.
Share:

14.06.2013

Evolutie sau nu?




Astazi am aruncat o privire in urma,la acele momente cand am inceput sa scriu, pentru prima data,articole.


Poate, la vazul greselilor, am avut momente cand mi-am zis: "Mai bine le sterg" dar pe urma m-am razgandit fiindca mi-am spus: "Nu-mi este rusine de greselile facute atunci cand mi le asum, cum nu imi este rusine ca am plecat pe acest drum".


Multi, daca ar citi primele articole, ar arunca cu pietre in mine, dar de aceea le-am si lasat, sa fie citite de cine doresc, fiindca niciodata nu regret ca am venit aici. Prin greseli am ajuns aici, si ma bucur ca nu am tinut ochii inchisi ca altii si am vazut ce era de vazut si am ascultat ce era de ascultat.


Am evoluat! Nu o spun doar eu, ci articolele mele si cei care le citesc. Nu este o lauda, fiindca niciodata nu m-am laudat singur, este o concluzie.


La inceput, scriam un articol pentru a fi scris, sa fie prezent pe pagina, dar cu timpul, am citit despre cum trebuie sa fie un articol, ce elemente ajuta la construirea unui articol, iar acest lucru m-a facut sa evoluez prin ceea ce fac.





Uitandu-ma la ultimele mele articole, scrise pana ieri si la primele mele articole, este o diferenta. Dar si atunci, si acum... am fost si sunt tot EU!
Share: