Dintr-un apartament cu pereti albi, precum cei din spital, si reci, m-am trezit in acest univers construit doar din branza. Cum se poate?
O simteam sub talpi, era putin buretoasa si moale. O miroseam, deja ma imbatase gustativ acel miros si priveam in jur cu ochii mari cat cepele. Ma simteam precum un astronaut pe o planeta pustie construita doar din branza. Am atins usor, cu buzele, suprafata de branza, care m-a sarutat cu aceeasi pasiune iesita din zer,incat am inceput sa musc si sa-i simt aroma intre buze.
Era casa perfecta, iar relatia dintre stomacul meu si ea s-a instarit foarte bine. Cred ca fost dragoste la primul gust.
In fiecare loc, branza era diferita. In unele locuri era mai uscata, in unele locuri mai sarata, mai putin sarata, dar eu o preferam pe cea dulce. Acea branza dulce care creeaza relatia perfecta dintre lapte si setea noastra gustativa fata de acest produs natural.
Cred ca nu mi-a ajuns laptele de la mama de cand eram mic, de iubesc toate produsele care contin lapte, iar eu eram in mijlocul unui univers laptic. Deci, ce este miezul de lapte? Este centrul universului branzeic.
Articol scris pentru SuperBlog 2013
simt miros de branza :)) asa bun e articolul tau :))
RăspundețiȘtergere