Se afișează postările cu eticheta superblog 2013. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta superblog 2013. Afișați toate postările

26.11.2013

O Doină cu Farmec

- Neaţa...
- Neaţa, draga mea şi nu te mai uita aşa...
- Aşa cum?
- Te-ai trezit cu faţa la mine, doar sunt perna ta. Dimineaţa nu mai ai tenul de catifea.
- Scuză-mă, draga mea. Nu am crema lângă mine, deci nu te mai uita.
- Hai trezeşte-te şi aranjează-te, nu mai sta aşa. Să ai o zi cu farmec, draga mea.

M-am trezit în picioare, m-am scos din pijamale
Mi-am luat papucii în picioare, m-am îmbrăcat ca atare
Am păşit pe coridoare şi-am ajuns la baie,
Mi-am făcut un duş, ce-am făcut azi-noapte, oare?

Plângea şi duşul atunci când mă vedea,
La naiba, unde-i crema mea?
O caut peste tot: "nu e nici aicea",
Offf, mă spăl pe dinţi şi plec aievea.

Mi-am pus teneşii-n picioare, celularul îmi suna
Era cea mai bună prietenă a mea,
- Doina, dragă, ne-ntâlnim la o cafea?
- Da dragă, dar mai întâi să-mi iau Doina mea.

O caut prin dulap, rafturi şi pân' la şifonier şi tot degeaba. Unde am pus-o? Unde am pus-o? Offf, doar nu pot ieşi aşa pe uşă, dar trebuie... am treabă şi i-am promis că ies şi la o cafea înainte de toate. Se aud ciocănituri în uşă...Am deschis.
- Bună, Doina. Ce faci? Vai dragă, aranjează-te şi tu înainte să ieşi din casă...
- Lasă astea. Neaţa şi ţie. Îmi caut crema, dar nu o găsesc. Ajută-mă să o caut, e de rău... şi perna m-a certat în dimineaţa asta.
- Şi eu aş fi făcut-o...
- mmmmhhhh....
- Nu mă mai privi aşa urât, a fost o glumă...

După îndelungi căutări....
Prietena mea s-a aşezat pe fotoliu şi a pornit televizorul, eu încă o căutam şi-i aminteam faptul că urma să mă-ntâlnesc cu o altă prietenă la o cafea. Dintr-o dată, ea spune:
- Uite-ţi fată Doina...
- Ce? Unde?
- UITE....







- Se pare că e vorba de o colaborare Krem-ăită aici.
- Termină cu glumele şi hai să mergem, ies şi-aşa
Am invitat-o şi pe ea la cafea cu noi. Când am ajuns acolo, ne-am aşezat la masă şi imediat mi-a reproşat.
- Ce-ai făcut azi-noapte, fată? Uită-te cum arăţi...
- Ai măă, lasă-mă, am o zi tare naşpa.
- Cum? De ce?
- Nu-şi găseşte crema, a spus Deea.
- Aaaaa... Cred că atragi atenţia azi (a spus-o râzând)
- Da, numai aşa întorc şi băieţii capul...în sensul invers.
Cele două râdeau iar eu îmi bagam capul în sân...nu-mi plăcea de mine. Dacă viaţa face farse, asta este una foarte proastă. Cine ar lăsa o fată aşa?
Au început să se uite una la cealaltă, se-atingeau cu coturile şi râdeau. Nu pricepeam nimic...
- Ce e?
Hahahahahaha.....hahahhahhahaha
- Ce e măi?
Şi începe uşor şi scoate crema din geantă, râzând de mine.
- Tuuuuuuu? Aşa-mi eşti prietenă?
- Stai dragă, că nu eu. Deea ţi-a luat-o ieri când a fost la tine, de aceea s-a şi reîntors azi la tine, să fie sigură de treabă. Mai ţii minte farsa facută de tine anul trecut? Eeeee...asta a fost răzbunarea, dar stai liniştită, eşti plină de Farmec.
- Despre care Doina vorbim? :))



Articol scris pentru SuperBlog 2013.
Share:

O Doină cu Farmec

- Neaţa...
- Neaţa, draga mea şi nu te mai uita aşa...
- Aşa cum?
- Te-ai trezit cu faţa la mine, doar sunt perna ta. Dimineaţa nu mai ai tenul de catifea.
- Scuză-mă, draga mea. Nu am crema lângă mine, deci nu te mai uita.
- Hai trezeşte-te şi aranjează-te, nu mai sta aşa. Să ai o zi cu farmec, draga mea.

M-am trezit în picioare, m-am scos din pijamale
Mi-am luat papucii în picioare, m-am îmbrăcat ca atare
Am păşit pe coridoare şi-am ajuns la baie,
Mi-am făcut un duş, ce-am făcut azi-noapte, oare?

Plângea şi duşul atunci când mă vedea,
La naiba, unde-i crema mea?
O caut peste tot: "nu e nici aicea",
Offf, mă spăl pe dinţi şi plec aievea.

Mi-am pus teneşii-n picioare, celularul îmi suna
Era cea mai bună prietenă a mea,
- Doina, dragă, ne-ntâlnim la o cafea?
- Da dragă, dar mai întâi să-mi iau Doina mea.

O caut prin dulap, rafturi şi pân' la şifonier şi tot degeaba. Unde am pus-o? Unde am pus-o? Offf, doar nu pot ieşi aşa pe uşă, dar trebuie... am treabă şi i-am promis că ies şi la o cafea înainte de toate. Se aud ciocănituri în uşă...Am deschis.
- Bună, Doina. Ce faci? Vai dragă, aranjează-te şi tu înainte să ieşi din casă...
- Lasă astea. Neaţa şi ţie. Îmi caut crema, dar nu o găsesc. Ajută-mă să o caut, e de rău... şi perna m-a certat în dimineaţa asta.
- Şi eu aş fi făcut-o...
- mmmmhhhh....
- Nu mă mai privi aşa urât, a fost o glumă...

După îndelungi căutări....
Prietena mea s-a aşezat pe fotoliu şi a pornit televizorul, eu încă o căutam şi-i aminteam faptul că urma să mă-ntâlnesc cu o altă prietenă la o cafea. Dintr-o dată, ea spune:
- Uite-ţi fată Doina...
- Ce? Unde?
- UITE....


- Se pare că e vorba de o colaborare Krem-ăită aici.
- Termină cu glumele şi hai să mergem, ies şi-aşa
Am invitat-o şi pe ea la cafea cu noi. Când am ajuns acolo, ne-am aşezat la masă şi imediat mi-a reproşat.
- Ce-ai făcut azi-noapte, fată? Uită-te cum arăţi...
- Ai măă, lasă-mă, am o zi tare naşpa.
- Cum? De ce?
- Nu-şi găseşte crema, a spus Deea.
- Aaaaa... Cred că atragi atenţia azi (a spus-o râzând)
- Da, numai aşa întorc şi băieţii capul...în sensul invers.
Cele două râdeau iar eu îmi bagam capul în sân...nu-mi plăcea de mine. Dacă viaţa face farse, asta este una foarte proastă. Cine ar lăsa o fată aşa?
Au început să se uite una la cealaltă, se-atingeau cu coturile şi râdeau. Nu pricepeam nimic...
- Ce e?
Hahahahahaha.....hahahhahhahaha
- Ce e măi?
Şi începe uşor şi scoate crema din geantă, râzând de mine.
- Tuuuuuuu? Aşa-mi eşti prietenă?
- Stai dragă, că nu eu. Deea ţi-a luat-o ieri când a fost la tine, de aceea s-a şi reîntors azi la tine, să fie sigură de treabă. Mai ţii minte farsa facută de tine anul trecut? Eeeee...asta a fost răzbunarea, dar stai liniştită, eşti plină de Farmec.
- Despre care Doina vorbim? :))


Articol scris pentru SuperBlog 2013.
Share:

SuperParteneriat



Parteneriatul in blogosferă este ceva de care blogosfera se "agaţă" de fiecare dată. Multe lucruri le putem obţine doar prin intermediul parteneriatelor. Un blogger şi un partener colaborează atunci când amândoi au acelaşi target şi doar împreună îl pot atinge. Parteneriat înseamnă ca amândoi să benefieze de ajutor reciproc, înţelegere, rezultatul acestuia să fie cel dorit pentru ambele capete iar avantajele să fie reciproc.
Partenerul poate oferi ceva ce bloggerul nu poate oferi şi invers. Ei pot colabora în cadrul unui concurs sau pot avea un parteneriat media care are ca ţintă publicitatea.
Obiectivul unui parteneriat poate însemna: prezentarea unui produs, prezentarea unor beneficii în ceea ce priveşte utilizarea unor servicii, avantajele şi dezavantajele unui proiect etc.
Parteneriatul se desfăşoară în urma unor termeni contractuali acceptate de ambele părţi, respectarea acestora însemnând respectarea reciprocă pe perioada aleasă şi însemnată de ambele părţi pentru a obţine rezultatele optime dorite.
Marea majoritate a concursurilor din mediul online sunt organitate cu sponsori. În fond, asta înseamnă totul...Concursul are la bază anumite companii care pot oferi premii în urma acelui concurs iar ei se aleg la schimb cu publicitate. Istoricii îl numeau "troc", în prezent este numit "parteneriat" dar termenii au la bază "schimbul". Pe acest sistem funcţionează concursurile, companiile, campaniile online ş.a.m.d.
Posturile tv au parteneriate încheiate cu alte surse de informare pentru preluarea unor ştiri, informaţii pentru a putea fi prezentate, au parteneriate cu companii care-şi asigură publicitatea pe canalele tv (partener media), au parteneriate cu diferite companii care oferă premii pentru concursurile organizate (ex. X Factor,premiu oferit de Orange) s.a.m.d. Televiziunile trăiesc numai din parteneriate, chiar şi mobila din platoul de televiziune, decorul, totul, este asigurat de către partenerii acestora.

Ca blogger şi fondator al revistei Orizonturi Literare, parteneriatul înseamnă afacere. Doar împreună reuşim...



Articol scris pentru SuperBlog 2013


Share:

SuperParteneriat

Parteneriatul in blogosferă este ceva de care blogosfera se "agaţă" de fiecare dată. Multe lucruri le putem obţine doar prin intermediul parteneriatelor. Un blogger şi un partener colaborează atunci când amândoi au acelaşi target şi doar împreună îl pot atinge. Parteneriat înseamnă ca amândoi să benefieze de ajutor reciproc, înţelegere, rezultatul acestuia să fie cel dorit pentru ambele capete iar avantajele să fie reciproc.
Partenerul poate oferi ceva ce bloggerul nu poate oferi şi invers. Ei pot colabora în cadrul unui concurs sau pot avea un parteneriat media care are ca ţintă publicitatea.
Obiectivul unui parteneriat poate însemna: prezentarea unui produs, prezentarea unor beneficii în ceea ce priveşte utilizarea unor servicii, avantajele şi dezavantajele unui proiect etc.
Parteneriatul se desfăşoară în urma unor termeni contractuali acceptate de ambele părţi, respectarea acestora însemnând respectarea reciprocă pe perioada aleasă şi însemnată de ambele părţi pentru a obţine rezultatele optime dorite.
Marea majoritate a concursurilor din mediul online sunt organitate cu sponsori. În fond, asta înseamnă totul...Concursul are la bază anumite companii care pot oferi premii în urma acelui concurs iar ei se aleg la schimb cu publicitate. Istoricii îl numeau "troc", în prezent este numit "parteneriat" dar termenii au la bază "schimbul". Pe acest sistem funcţionează concursurile, companiile, campaniile online ş.a.m.d.
Posturile tv au parteneriate încheiate cu alte surse de informare pentru preluarea unor ştiri, informaţii pentru a putea fi prezentate, au parteneriate cu companii care-şi asigură publicitatea pe canalele tv (partener media), au parteneriate cu diferite companii care oferă premii pentru concursurile organizate (ex. X Factor,premiu oferit de Orange) s.a.m.d. Televiziunile trăiesc numai din parteneriate, chiar şi mobila din platoul de televiziune, decorul, totul, este asigurat de către partenerii acestora.

Ca blogger şi fondator al revistei Orizonturi Literare, parteneriatul înseamnă afacere. Doar împreună reuşim...


Articol scris pentru SuperBlog 2013

Share:

23.11.2013

Revista sufletelor



A trecut mai bine de 5 luni de când a început totul. Era un vis, o dorinţă de exprimare şi o metodă de afirmare care zăcea în noi. Doream ceva nou, să cunoaştem necunoscutul, să interacţionăm cu oamenii, să le ascultăm gândurile prin ceea ce scriu şi prin talentul pe care îl săvârşesc. A fost o idee, de-aici a pornit ceea ce astăzi o numim Revista Orizonturi Literare.
Este o revistă de cultură dedicată tuturor oamenilor, din inimă pentru inimă. Căutăm frumosul pentru a-l promova, iubim arta sub toate aspectele ei şi felul cum oamenii se exprimă prin ea, tocmai de aceea trebuie promovaţi.
Împreună cu o bună prietenă, Rădoi Alina-Georgiana am pornit pe acest drum minunat. Împreună am fondat această revistă şi am făcut ca talentul să iasă la lumină şi să arate lumii minunăţiile sale. Revista este o metodă de a face talentul cunoscut. Cititorii, redactorii şi colaboratorii reprezintă pentru noi TOTUL. Fără ei, această revistă nu ar fi existat, cum fără colega mea, această revistă nu s-ar fi fondat.
Înainte de toate, am pus bazele prieteniei. Nu poate exista colaborare fără prietenie,încredere,susţinere şi implicare făţă de ceea ce facem. Tocmai de aceea, i-aş oferi cu cel mai mare drag figurina de la LuxuryGifts.ro drept cadou şi mulţumire pentru prietenie, colegialitate şi tot ceea ce a făcut pentru acest proiect.

Revista Orizonturi Literare - noiembrie 2013


"Dacă citeşti cu sufletul, vei înţelege multe..." (Dragomir Mihai-Viorel)





Articol scris pentru SuperBlog 2013.



Share:

Revista sufletelor

A trecut mai bine de 5 luni de când a început totul. Era un vis, o dorinţă de exprimare şi o metodă de afirmare care zăcea în noi. Doream ceva nou, să cunoaştem necunoscutul, să interacţionăm cu oamenii, să le ascultăm gândurile prin ceea ce scriu şi prin talentul pe care îl săvârşesc. A fost o idee, de-aici a pornit ceea ce astăzi o numim Revista Orizonturi Literare.
Este o revistă de cultură dedicată tuturor oamenilor, din inimă pentru inimă. Căutăm frumosul pentru a-l promova, iubim arta sub toate aspectele ei şi felul cum oamenii se exprimă prin ea, tocmai de aceea trebuie promovaţi.
Împreună cu o bună prietenă, Rădoi Alina-Georgiana am pornit pe acest drum minunat. Împreună am fondat această revistă şi am făcut ca talentul să iasă la lumină şi să arate lumii minunăţiile sale. Revista este o metodă de a face talentul cunoscut. Cititorii, redactorii şi colaboratorii reprezintă pentru noi TOTUL. Fără ei, această revistă nu ar fi existat, cum fără colega mea, această revistă nu s-ar fi fondat.
Înainte de toate, am pus bazele prieteniei. Nu poate exista colaborare fără prietenie,încredere,susţinere şi implicare făţă de ceea ce facem. Tocmai de aceea, i-aş oferi cu cel mai mare drag figurina de la LuxuryGifts.ro drept cadou şi mulţumire pentru prietenie, colegialitate şi tot ceea ce a făcut pentru acest proiect.
Revista Orizonturi Literare - noiembrie 2013
"Dacă citeşti cu sufletul, vei înţelege multe..." (Dragomir Mihai-Viorel)

Articol scris pentru SuperBlog 2013.

Share:

20.11.2013

Crăciunul în cele mai frumoase povestiri




Dragă Moşule,











Au trecut atâţia ani şi eu încă îţi scriu. Încă vreau să te simt, să-mi aduci dulciuri, să mă trezesc cu acelaşi entuziam cu care mă trezeam odată, doar să găsesc cadouri sub brad. Crăciunul în cele mai frumoase povestiri se petrecea când eram mic, când simţeam mireasma Sărbătorilor de iarnă, când pe străzi se auzeau colindători şi chicoteli de copii care trăgeau sania după ei. Ahh, ce vremuri, Moşule. Îmi este dor de tine... Nu te-am mai văzut de-atâta timp, nu te-am mai simţit decât prin sufletul frăţiorului meu mai mic care încă te vede, decât prin sunetul altor copii care colindau străzile şi cam...atât. Ce-ai făcut toată această perioadă, Moşule? Pe unde ai fost? I-ai vizitat pe toţi copii, de mine ai uitat, chiar dacă îţi scriu mereu. Încă mai sunt copil, încă visez, încă mai am dorinţe, încă mă bucur de toate lucrurile din jurul meu, încă mă uit la desene animate şi încă cred în tine.


Anii au trecut, Moşule, în felul acesta am crescut şi eu, din acest motiv nu m-ai mai vizitat de câţiva ani. Să ştii că am rămas acelaşi copil cuminte care-nvaţă şi-şi face temele la timp. În plus, îţi spun, Moşule, că în toată perioada asta în care ai lipsit nu am stat degeaba. M-am înscris la SuperBlog, unde sper să câştig şi eu, pe măsura muncii mele şi am fondat o revistă, împreună cu o bună prietenă. Următorul număr al revistei ţi-l dedic, Moşule. Vreau să devin şi eu un Moş pentru cei care sunt mereu alături de noi şi împreună să sărbătorim Crăciunul pe Orizonturi Literare.


Offf... am rămas cu doar două dorinţe: SuperBlog şi revista. Mai e puţin... am să te aştept, aşa cum o fac în fiecare an, cu brăduţul împodobit, cu aceeaşi căldură sufletească, cu o farfurie de prăjituri şi fursecuri şi cu acelaşi suflet de copil, pregătit să-ţi citesc o poezie. Vei veni, Moşule? Sau îmi voi semna în calendar încă un an de aşteptare?





Te aştept...Până atunci am să citesc o poveste: Spiriduşii Crăciunului de Charles Dickens.





CRĂCIUN FERICIT!





Semnat,


---un suflet de copil---








Articol scris pentru SuperBlog 2013
Share:

Crăciunul în cele mai frumoase povestiri

Dragă Moşule,



Au trecut atâţia ani şi eu încă îţi scriu. Încă vreau să te simt, să-mi aduci dulciuri, să mă trezesc cu acelaşi entuziam cu care mă trezeam odată, doar să găsesc cadouri sub brad. Crăciunul în cele mai frumoase povestiri se petrecea când eram mic, când simţeam mireasma Sărbătorilor de iarnă, când pe străzi se auzeau colindători şi chicoteli de copii care trăgeau sania după ei. Ahh, ce vremuri, Moşule. Îmi este dor de tine... Nu te-am mai văzut de-atâta timp, nu te-am mai simţit decât prin sufletul frăţiorului meu mai mic care încă te vede, decât prin sunetul altor copii care colindau străzile şi cam...atât. Ce-ai făcut toată această perioadă, Moşule? Pe unde ai fost? I-ai vizitat pe toţi copii, de mine ai uitat, chiar dacă îţi scriu mereu. Încă mai sunt copil, încă visez, încă mai am dorinţe, încă mă bucur de toate lucrurile din jurul meu, încă mă uit la desene animate şi încă cred în tine.
Anii au trecut, Moşule, în felul acesta am crescut şi eu, din acest motiv nu m-ai mai vizitat de câţiva ani. Să ştii că am rămas acelaşi copil cuminte care-nvaţă şi-şi face temele la timp. În plus, îţi spun, Moşule, că în toată perioada asta în care ai lipsit nu am stat degeaba. M-am înscris la SuperBlog, unde sper să câştig şi eu, pe măsura muncii mele şi am fondat o revistă, împreună cu o bună prietenă. Următorul număr al revistei ţi-l dedic, Moşule. Vreau să devin şi eu un Moş pentru cei care sunt mereu alături de noi şi împreună să sărbătorim Crăciunul pe Orizonturi Literare.
Offf... am rămas cu doar două dorinţe: SuperBlog şi revista. Mai e puţin... am să te aştept, aşa cum o fac în fiecare an, cu brăduţul împodobit, cu aceeaşi căldură sufletească, cu o farfurie de prăjituri şi fursecuri şi cu acelaşi suflet de copil, pregătit să-ţi citesc o poezie. Vei veni, Moşule? Sau îmi voi semna în calendar încă un an de aşteptare?

Te aştept...Până atunci am să citesc o poveste: Spiriduşii Crăciunului de Charles Dickens.

CRĂCIUN FERICIT!

Semnat,
---un suflet de copil---


Articol scris pentru SuperBlog 2013
Share:

Ambasador pentru o zi: Dream Car Art Contest



Am păşit timid în lumea lor, într-o clădire portocalie pe care scrie "Şcoala generală cu clasele I-VIII", dincolo de o uşă închisă la culoare după care se aud chicoteli şi alte sunete pline de entuziasm şi veselie.

- Bună dimineaţă, copii.
- Buuunnnăăăă diiiimineaţa, doamna învăţătoare, cuvinte lungi iesite dintr-un cor de copii.
- Copii, astăzi avem un invitat special pentru voi. Dl. Dragomir Mihai-Viorel este ambasador în cadrul competiţiei DREAM CAR ART CONTEST, organizat de Toyota. Vă las să vă cunoaşteţi şi să vă spună de ce se află azi aici, printre noi.

- Bună, copii. Numele meu este Dragomir Mihai-Viorel şi după cum a spus şi doamna învăţătoare, sunt ambasador în cadrul competiţiei DREAM CAR ART CONTEST. De aceea mă aflu aici alături de voi. Vreau să vă întreb: Câţi dintre voi sunteti pasionaţi de desen şi desenaţi?
- Eu, eu, eu, eu,eu,eu,eu,eu,eu....eu. Majoritatea sau toţi au început să se agite în bănci şi să spună fiecare că desenează.
- Staţi, staţi, staţi...ridicaţi o mână cei care desenaţi.
-...
TOŢI? a fost prima reacţie din capul meu.Toată clasa era cu mânuţele pe sus. Asta înseamnă că este o clasă foarte creativă, care-şi expun la liber ceea ce gândesc prin desenele şi picturile pe care le fac.
- Bun. Înseamnă că nu am venit aici degeaba. Unul sau mai mulţi dintre voi pot fi câştigătorii concursului nostru. Căutăm imaginaţie la voi, vrem să ne desenaţi maşinuţe, aşa cum vă place vouă să desenaţi. Tare aş vrea să vă văd cum desenaţi...
- Dar avem desene la noi, a spus o fetiţă din banca a treia.
- Da? Păi...şi nu vreţi să-mi arătaţi şi mie?
Deodată, toţii copii au început să scotocească prin ghiozdănele după desene, după care le-au pus pe masă. Am trecut pe la fiecare prin drept şi am privit către ceea ce au desenat. Superbe desene...superbe...superbe. De la căsuţe la animăluţe, de la omuleţi la maşinuţe şi de la flori la peştişori. Sunt foarte talentaţi iar asta mă bucură. Talentul trebuie exploatat şi promovat iar aceşti copii vor ajunge unde trebuie cu acest talent.
- Desenaţi cu toţii foarte frumos, copii. Sunt desene superbe. Presupun că aveti cu toţii "Foarte bine" la desen, nu?
- Daaaaaaaa, un strigăt în cor.
- Mă bucur. Acum o să vă pun şi eu să desenaţi maşinuţe, mai exact: cum arată maşina din imaginaţia voastră, pentru cei care sunt încântaţi să participe la concursul nostru. Puteţi câştiga o călătorie în Japonia şi multe alte premii, cum ar fi: tablete, telefoane, seturi de tempera pentru desene şi alte premii speciale. Ia să aud cine vrea să participe?
- Euuuu!, toată clasa a strigat şi erau atât de entuziasmaţi de concurs încât presupun că nu mai aveau răbdare până să se pună să deseneze.
Radiam de bucurie odată cu ei. Erau atât de fericiţi şi entuziasmaţi încât mi-au transmis şi mie starea asta. Le doresc mult succes şi îmi pare rău ca nu-i putem premia pe toţi, fiindcă cu toţii sunt foarte talentaţi. Copii au mai multe culori pe paleta de desen decât putem observa noi... Ei ne "colorează" lumea.


Articol scris pentru SuperBlog 2013
Share:

Ambasador pentru o zi: Dream Car Art Contest

Am păşit timid în lumea lor, într-o clădire portocalie pe care scrie "Şcoala generală cu clasele I-VIII", dincolo de o uşă închisă la culoare după care se aud chicoteli şi alte sunete pline de entuziasm şi veselie.

- Bună dimineaţă, copii.
- Buuunnnăăăă diiiimineaţa, doamna învăţătoare, cuvinte lungi iesite dintr-un cor de copii.
- Copii, astăzi avem un invitat special pentru voi. Dl. Dragomir Mihai-Viorel este ambasador în cadrul competiţiei DREAM CAR ART CONTEST, organizat de Toyota. Vă las să vă cunoaşteţi şi să vă spună de ce se află azi aici, printre noi.

- Bună, copii. Numele meu este Dragomir Mihai-Viorel şi după cum a spus şi doamna învăţătoare, sunt ambasador în cadrul competiţiei DREAM CAR ART CONTEST. De aceea mă aflu aici alături de voi. Vreau să vă întreb: Câţi dintre voi sunteti pasionaţi de desen şi desenaţi?
- Eu, eu, eu, eu,eu,eu,eu,eu,eu....eu. Majoritatea sau toţi au început să se agite în bănci şi să spună fiecare că desenează.
- Staţi, staţi, staţi...ridicaţi o mână cei care desenaţi.
-...
TOŢI? a fost prima reacţie din capul meu.Toată clasa era cu mânuţele pe sus. Asta înseamnă că este o clasă foarte creativă, care-şi expun la liber ceea ce gândesc prin desenele şi picturile pe care le fac.
- Bun. Înseamnă că nu am venit aici degeaba. Unul sau mai mulţi dintre voi pot fi câştigătorii concursului nostru. Căutăm imaginaţie la voi, vrem să ne desenaţi maşinuţe, aşa cum vă place vouă să desenaţi. Tare aş vrea să vă văd cum desenaţi...
- Dar avem desene la noi, a spus o fetiţă din banca a treia.
- Da? Păi...şi nu vreţi să-mi arătaţi şi mie?
Deodată, toţii copii au început să scotocească prin ghiozdănele după desene, după care le-au pus pe masă. Am trecut pe la fiecare prin drept şi am privit către ceea ce au desenat. Superbe desene...superbe...superbe. De la căsuţe la animăluţe, de la omuleţi la maşinuţe şi de la flori la peştişori. Sunt foarte talentaţi iar asta mă bucură. Talentul trebuie exploatat şi promovat iar aceşti copii vor ajunge unde trebuie cu acest talent.
- Desenaţi cu toţii foarte frumos, copii. Sunt desene superbe. Presupun că aveti cu toţii "Foarte bine" la desen, nu?
- Daaaaaaaa, un strigăt în cor.
- Mă bucur. Acum o să vă pun şi eu să desenaţi maşinuţe, mai exact: cum arată maşina din imaginaţia voastră, pentru cei care sunt încântaţi să participe la concursul nostru. Puteţi câştiga o călătorie în Japonia şi multe alte premii, cum ar fi: tablete, telefoane, seturi de tempera pentru desene şi alte premii speciale. Ia să aud cine vrea să participe?
- Euuuu!, toată clasa a strigat şi erau atât de entuziasmaţi de concurs încât presupun că nu mai aveau răbdare până să se pună să deseneze.
Radiam de bucurie odată cu ei. Erau atât de fericiţi şi entuziasmaţi încât mi-au transmis şi mie starea asta. Le doresc mult succes şi îmi pare rău ca nu-i putem premia pe toţi, fiindcă cu toţii sunt foarte talentaţi. Copii au mai multe culori pe paleta de desen decât putem observa noi... Ei ne "colorează" lumea.

Articol scris pentru SuperBlog 2013
Share:

15.11.2013

Haine...haine...haine



Haine? mmm... Mama întotdeauna a fost cu ele. Când eram mic, aveam mai multe haine decât jucării. Mă rugam de ea să-mi cumpere o jucărie. Pe majoritatea nu prea le purtam, eram prea mic, nu eu făceam cumpărăturile ci ea şi nu-mi cumpăra întotdeauna ceva care să-mi placă mie, conta să-i placă ei. În viziunea ei, toate erau perfecte. "Îmbracămintea e o artă", îmi spunea ea "...şi este cu adevărat valorificată de persoana care o poartă". Da, sigur... iar marmota a învelit pinguinul în staniol. Aşa era, nu?

Anii au trecut, îmi cumpăr singur hainele. Nu îmi cumpăr cele mai sofisticate haine şi-mi plac hainele largi. Zilele le îmbin în clasicul blug cu tricou/bluză sau la evenimente mă îmbrac într-o ţinută office. Atât... Eu nu-mi cumpăr haine doar să am, să fie acolo la număr. Ţinuta perfectă pentru mine este ţinuta în care mă simt bine.
Trebuie doar să fie curată, calcată şi să arate bine. Sigur le-ar scade magazinelor vânzările dacă majoritatea ar fi ca mine şi sigur le-ar creşte dacă majoritatea ar fi ca mama.
Dimineaţa când mă trezesc mă uit în agendă să văd ce activităţi am pentru a ştii cu ce să mă îmbrac. Azi o ardem ca gaşcă prin oraş degeaba. Merge un sfânt tricou şi o pereche de blugi miruită de soartă. În căutarea abstractului, specialului, uităm să mai observăm clasicul. Sunt de modă veche, cel puţin la gusturile în materie de haine. Pe mine simplul şi clasicul mă atrag, aşa sunt eu, aşa suntem noi...bărbaţii, poate sunt şi din specia noastră exemplare care au un ritual întreg până-şi aleg hainele cu care să se îmbrace sau au gusturi d'astea prea fine în materie de haine. Pun preţ mai mare pe mine decât pe haine. Este adevărat că hainele creează o primă impresie dar şi noi o facem, iar în fond, o persoană stă cu noi şi/sau vorbeşte cu noi nu cu hainele de pe noi. E un cerc vicios aici...
Oamenii care-şi cumpără haine tot timpul doar să fie în ton cu moda, consider că ori au haine pe creier, ori au prea mulţi bani şi trebuie să scape cumva de ei. Avem grijă să cumpărăm, dar mai bine nu le îngrijim pe cele pe care le avem şi cu banii ceilalţi putem face altceva?
La evenimente nu m-am prezentat cu haine noi. La concursul de creaţie literară de-acum patru ani, m-am prezentat într-o ţinută office în prima zi iar în a doua zi m-am prezentat în tricou şi blugi. Eu am avut impact asupra publicului, nu hainele. Ei mi-au acordat premiul pentru ceea ce am făcut acolo, nu pentru hainele purtate. Am purtat haine în care m-am simţit confortabil...
Felul cum sunt întreţinute hainele este cel mai important. Hainele pot arăta ca noi după o perioadă foarte lungă de timp dacă sunt întreţinute cum trebuie. El este unul dintre prietenii mei, care mă ajută să-mi întreţin hainele călcate cum trebuie şi să arate perfect pentru ziua următoare:



L-am cumpărat din lista cu oferte şi promoţii deschise la categoria de electrocasnice. Îl cheamă Bosch şi ştie întotdeauna cât trebuie să se încălzească, pentru mine.....să-mi facă hainele PERFECTE. Eu l-am ales, fiindcă a ştiut să iasă în evidenţă prin design dar şi prin proprietăţile sale tehnice.

Omul poartă haina, nu haina pe om. Însă chiar dacă nu punem mare preţ pe haine, trebuie să fim întotdeauna atenţi la ceea ce alegem, fiindcă ceea ce purtăm (fie că e nou sau vechi), reprezintă o bucăţică din noi.


Articol scris pentru SuperBlog 2013.

Share:

Haine...haine...haine

Haine? mmm... Mama întotdeauna a fost cu ele. Când eram mic, aveam mai multe haine decât jucării. Mă rugam de ea să-mi cumpere o jucărie. Pe majoritatea nu prea le purtam, eram prea mic, nu eu făceam cumpărăturile ci ea şi nu-mi cumpăra întotdeauna ceva care să-mi placă mie, conta să-i placă ei. În viziunea ei, toate erau perfecte. "Îmbracămintea e o artă", îmi spunea ea "...şi este cu adevărat valorificată de persoana care o poartă". Da, sigur... iar marmota a învelit pinguinul în staniol. Aşa era, nu?

Anii au trecut, îmi cumpăr singur hainele. Nu îmi cumpăr cele mai sofisticate haine şi-mi plac hainele largi. Zilele le îmbin în clasicul blug cu tricou/bluză sau la evenimente mă îmbrac într-o ţinută office. Atât... Eu nu-mi cumpăr haine doar să am, să fie acolo la număr. Ţinuta perfectă pentru mine este ţinuta în care mă simt bine.
Trebuie doar să fie curată, calcată şi să arate bine. Sigur le-ar scade magazinelor vânzările dacă majoritatea ar fi ca mine şi sigur le-ar creşte dacă majoritatea ar fi ca mama.
Dimineaţa când mă trezesc mă uit în agendă să văd ce activităţi am pentru a ştii cu ce să mă îmbrac. Azi o ardem ca gaşcă prin oraş degeaba. Merge un sfânt tricou şi o pereche de blugi miruită de soartă. În căutarea abstractului, specialului, uităm să mai observăm clasicul. Sunt de modă veche, cel puţin la gusturile în materie de haine. Pe mine simplul şi clasicul mă atrag, aşa sunt eu, aşa suntem noi...bărbaţii, poate sunt şi din specia noastră exemplare care au un ritual întreg până-şi aleg hainele cu care să se îmbrace sau au gusturi d'astea prea fine în materie de haine. Pun preţ mai mare pe mine decât pe haine. Este adevărat că hainele creează o primă impresie dar şi noi o facem, iar în fond, o persoană stă cu noi şi/sau vorbeşte cu noi nu cu hainele de pe noi. E un cerc vicios aici...
Oamenii care-şi cumpără haine tot timpul doar să fie în ton cu moda, consider că ori au haine pe creier, ori au prea mulţi bani şi trebuie să scape cumva de ei. Avem grijă să cumpărăm, dar mai bine nu le îngrijim pe cele pe care le avem şi cu banii ceilalţi putem face altceva?
La evenimente nu m-am prezentat cu haine noi. La concursul de creaţie literară de-acum patru ani, m-am prezentat într-o ţinută office în prima zi iar în a doua zi m-am prezentat în tricou şi blugi. Eu am avut impact asupra publicului, nu hainele. Ei mi-au acordat premiul pentru ceea ce am făcut acolo, nu pentru hainele purtate. Am purtat haine în care m-am simţit confortabil...
Felul cum sunt întreţinute hainele este cel mai important. Hainele pot arăta ca noi după o perioadă foarte lungă de timp dacă sunt întreţinute cum trebuie. El este unul dintre prietenii mei, care mă ajută să-mi întreţin hainele călcate cum trebuie şi să arate perfect pentru ziua următoare:

L-am cumpărat din lista cu oferte şi promoţii deschise la categoria de electrocasnice. Îl cheamă Bosch şi ştie întotdeauna cât trebuie să se încălzească, pentru mine.....să-mi facă hainele PERFECTE. Eu l-am ales, fiindcă a ştiut să iasă în evidenţă prin design dar şi prin proprietăţile sale tehnice.

Omul poartă haina, nu haina pe om. Însă chiar dacă nu punem mare preţ pe haine, trebuie să fim întotdeauna atenţi la ceea ce alegem, fiindcă ceea ce purtăm (fie că e nou sau vechi), reprezintă o bucăţică din noi.


Articol scris pentru SuperBlog 2013.

Share:

13.11.2013

Puritatea cuvintelor dincolo de apă



Puritatea cuvintelor reprezintă "curăţenia verbală" de care dăm dovadă în comunicarea cu cei din jur. Reprezinta flow-ul, modalitatea de a vorbi, alegerea cuvintelor potrivite şi punerea cap la cap ale acestora pentru crearea unei fraze.
Puritatea gândurilor reprezintă acurateţea mintală de a reacţiona pozitiv la toate acţiunile care se petrec în jurul nostru, modul de a răspunde "da" acolo unde trebuie "da" şi "nu" acolo unde se cere "nu". Înseamnă să fii echilibrat, să vezi oportunităţi şi să creezi soluţii.
Puritatea faptelor este reprezentată de liniştea trupească, de felul cum ne folosim de aceste "dotări" care ne-au fost date de Dumnezeu în folosul nostru şi-al comunităţii.
Puritatea omului reprezintă viaţa fără păcate, ca atunci când ne naştem şi însemnăm bucurie pentru cei din jur.
Puritatea scrisului reprezintă transmiterea sentimentelor prin fiecare cuvânt aşezat pe foaie, prin fiecare virgulă pe care o folosim pentru a lua o pauză sau prin fiecare punct pentru a încheia o poveste.
Puritatea sentimentelor este de a simţi cu adevărat ceva pentru persoanele din jur, să trăim o viaţă plină de sentimente fiindcă ele sunt cele care ating şi cele mai înalte culmi ale acestei lumi.
Puritatea apei este puritatea supremă, care săvârseşte licoarea vieţii, cea care ne hidratează şi ne menţine în formă sănătatea. Să fiu eu înseamnă să fiu pur, să beau apă şi să-i simt efectul miresmatic în fiecare picătură care se aşterne în gură sub forma unui val urmat de o înghiţitură venită din setea de viaţă.

Şi natura se bucură de puritatea apei, fiecare petala de floare îşi etalează culoarea prin micile reflexii cristaline ale picăturilor de rouă, fiecare frunză înverzeşte sub efectul miraculos al apei şi împreună ne oferă o imagine demnă de privit:






Aqua Carpatica defineşte termenul de puritate prin calitatea apei pe care ne-o pune la dispoziţie. Aceştia au organizat pentru voi un concurs pe Instagram numit "Ce înseamnă #puritate pentru tine?"







Articol scris pentru SuperBlog 2013.


Share:

Puritatea cuvintelor dincolo de apă

Puritatea cuvintelor reprezintă "curăţenia verbală" de care dăm dovadă în comunicarea cu cei din jur. Reprezinta flow-ul, modalitatea de a vorbi, alegerea cuvintelor potrivite şi punerea cap la cap ale acestora pentru crearea unei fraze.
Puritatea gândurilor reprezintă acurateţea mintală de a reacţiona pozitiv la toate acţiunile care se petrec în jurul nostru, modul de a răspunde "da" acolo unde trebuie "da" şi "nu" acolo unde se cere "nu". Înseamnă să fii echilibrat, să vezi oportunităţi şi să creezi soluţii.
Puritatea faptelor este reprezentată de liniştea trupească, de felul cum ne folosim de aceste "dotări" care ne-au fost date de Dumnezeu în folosul nostru şi-al comunităţii.
Puritatea omului reprezintă viaţa fără păcate, ca atunci când ne naştem şi însemnăm bucurie pentru cei din jur.
Puritatea scrisului reprezintă transmiterea sentimentelor prin fiecare cuvânt aşezat pe foaie, prin fiecare virgulă pe care o folosim pentru a lua o pauză sau prin fiecare punct pentru a încheia o poveste.
Puritatea sentimentelor este de a simţi cu adevărat ceva pentru persoanele din jur, să trăim o viaţă plină de sentimente fiindcă ele sunt cele care ating şi cele mai înalte culmi ale acestei lumi.
Puritatea apei este puritatea supremă, care săvârseşte licoarea vieţii, cea care ne hidratează şi ne menţine în formă sănătatea. Să fiu eu înseamnă să fiu pur, să beau apă şi să-i simt efectul miresmatic în fiecare picătură care se aşterne în gură sub forma unui val urmat de o înghiţitură venită din setea de viaţă.

Şi natura se bucură de puritatea apei, fiecare petala de floare îşi etalează culoarea prin micile reflexii cristaline ale picăturilor de rouă, fiecare frunză înverzeşte sub efectul miraculos al apei şi împreună ne oferă o imagine demnă de privit:




Aqua Carpatica defineşte termenul de puritate prin calitatea apei pe care ne-o pune la dispoziţie. Aceştia au organizat pentru voi un concurs pe Instagram numit "Ce înseamnă #puritate pentru tine?"






Articol scris pentru SuperBlog 2013.

Share:

Concurs: Câştigă un voucher de iubire



Salutare dragilor. Ce este mai frumos decât iubirea? Este sentimentul suprem, este povestea filelor nescrise şi a povestilor neterminate. Cine a definit-o? Nimeni, doar că există şi trăim cu ea. Cum ne dovedim iubirea? Prin mici atenţii (cadouri), nu-i aşa?
Pornind de la acest videoclip, vă invit să participaţi la concursul organizat de mine pentru voi, prin care sunteţi supuşi probei de a defini iubirea, având ca sponsor oficial pe cei de la LuxuryGifts.ro,


Cerinţe:


Răspunde-mi printr-un comentariu la aceste două întrebări: 


Cum vezi cadoul perfect pentru iubit/ă?


Cum defineşti tu expresia: ''o iubire de toată bijuteria?"





Durata concursului: 13 noiembrie - 20 noiembrie 2013


Pe data de 20 noiembrie va fi ales câştigătorul concursului. Câştigătorul va fi ales de mine. Cel mai frumos şi concret comentariu care răspunde la cele două întrebări va fi ales câştigător.





Premiu:


Un voucher de reducere de 50% din magazinul LuxuryGifts.ro pentru orice comandă din gama de butoni şi bijuterii de fantezie.


Voucher-ul va fi trimis prin email în termen de 7 zile de la anunţarea câştigătorului.


Pentru că vă iubesc iar iubirea este molipsitoare, vreau să vă molepsesc pe fiecare în parte cu acest concurs sclipitor şi plin de iubire. Nu este un concurs din bijuterii cu cristale dar este mai valoros decât atât, fiindcă e realizat din inimă pentru inimi, pentru ca voi să vă puteţi bucura de reduceri la comenzile efectuate pe site-ul LuxuryGifts.ro
Iar cum sărbătorile de iarnă bat la uşa noastră, este un motiv în plus pentru a participa şi a face un cadou frumos unei persoane dragi.





Concurs sponsorizat de LuxuryGifts.


Proba in cadrul SuperBlog 2013.
Share:

Concurs: Câştigă un voucher de iubire

Salutare dragilor. Ce este mai frumos decât iubirea? Este sentimentul suprem, este povestea filelor nescrise şi a povestilor neterminate. Cine a definit-o? Nimeni, doar că există şi trăim cu ea. Cum ne dovedim iubirea? Prin mici atenţii (cadouri), nu-i aşa?
Pornind de la acest videoclip, vă invit să participaţi la concursul organizat de mine pentru voi, prin care sunteţi supuşi probei de a defini iubirea, având ca sponsor oficial pe cei de la LuxuryGifts.ro,

Cerinţe:
Răspunde-mi printr-un comentariu la aceste două întrebări: 
Cum vezi cadoul perfect pentru iubit/ă?
Cum defineşti tu expresia: ''o iubire de toată bijuteria?"

Durata concursului: 13 noiembrie - 20 noiembrie 2013
Pe data de 20 noiembrie va fi ales câştigătorul concursului. Câştigătorul va fi ales de mine. Cel mai frumos şi concret comentariu care răspunde la cele două întrebări va fi ales câştigător.

Premiu:
Un voucher de reducere de 50% din magazinul LuxuryGifts.ro pentru orice comandă din gama de butoni şi bijuterii de fantezie.
Voucher-ul va fi trimis prin email în termen de 7 zile de la anunţarea câştigătorului.

Pentru că vă iubesc iar iubirea este molipsitoare, vreau să vă molepsesc pe fiecare în parte cu acest concurs sclipitor şi plin de iubire. Nu este un concurs din bijuterii cu cristale dar este mai valoros decât atât, fiindcă e realizat din inimă pentru inimi, pentru ca voi să vă puteţi bucura de reduceri la comenzile efectuate pe site-ul LuxuryGifts.ro
Iar cum sărbătorile de iarnă bat la uşa noastră, este un motiv în plus pentru a participa şi a face un cadou frumos unei persoane dragi.


Concurs sponsorizat de LuxuryGifts.
Proba in cadrul SuperBlog 2013.
Share:

11.11.2013

Tur virtual în Vila Alpin



Nu am fost acolo, dar urmează să merg, pe 6 decembrie în cadrul decernării premiilor la competiţia SuperBlog 2013. Este vorba de EA, Vila Alpin care oferă sejur la Straja de trei stele. Vreau să mă mulţumesc cu ceva până atunci, să mă fac să-mi fie dor de-acum, să mă entuziasmez mai mult şi să mă pregătesc pentru ceea ce va urma, printr-un tur virtual al Vilei Alpin.
Am intrat pe site-ul lor, am păşit pentru prima dată la Promoţii, în speranţa de a găsi câteva din care să aleg. Nu am găsit, decât una singură, care nu se potriveşte cu cerinţele mele. Tocmai asta mă face să recomand crearea mai multor tipuri de oferte pentru oameni, pentru cei care aleg doar cazarea la Vila Alpin, pentru cei care doresc să stea timp de o săptămână cu toate opţiunile necesare etc. Felul cum este prezentată promoţia mă lasă rece, este o prezentare mecanică iar acest lucru nu-mi atrage interesul. Este ca şi cum as privi la detaliile tehnice de la o maşină. Oferta prezentată trebuie să se împartă pe categorii: oferte de discount, oferte de zile de cazare în raport cu preţul oferit (de 3-5-7-9 zile), să se prezinte în raport cu oferta, beneficiile de care dispui, iar toate acestea să fie prezente într-un text ceva mai amplu, care să atragă. Cum sună mai bine?


(Exemplu)


- Cazare 80 lei/noapte - servicii de bar şi masă incluse


SAU


Vila Alpin vă stă la dispoziţie cu o ofertă accesibilă pentru dumneavoastră. Cu doar 80 lei/ noapte vă puteţi caza la noi şi veţi putea beneficia de serviciile de bar şi masă incluse în preţul de cazare. Pentru impătimiţii de schi la Straja, aveţi la dispoziţie 6 pârtii de schi de orice nivel de dificultate, dotate cu instalaţie nocturnă pentru a vă putea bucura de sportul dumneavoastră preferat.


Consider că strategia de vânzare a serviciilor este foarte importantă pentru atragerea clienţilor. Felul cum este prezentată informaţia este de multe ori, cea mai importantă metodă de a atrage clienţii. Felul cum este prezentată informaţia este mai importantă decât informaţia în sine.

A doua oară am păşit în galeria cu fotografii de pe site. Erau puse pe categorii, asa cum trebuie: cantonamente la Straja, aventură, restaurant, terasă ş.a.m.d. Dar şi modul de prezentare a fotografiilor contează, tocmai de aceea un slideshow făcut la fiecare categorie de fotografii este ideal. Accesarea fiecărei fotografii de către utilizator este banală, dar poate deveni o obligaţie pentru utilizator. Se simte obligat să intre şi să iasă din toate fotografiile doar pentru că doreşte să se cazeze la Vila Alpin. Pornirea unui slideshow şi derularea automată a fotografiilor, setându-se un timer de 3-5 secunde între fotografii trebuie neapărat implementată. Recomand să se evite încarcarea pe site a fotografiilor mai mici de 1024x768 pentru a se păstra un minim de calitate foto pentru prezentare (în prezent, există fotografii de dimensiuni prea mici pe site). De altfel, dacă nu există o setare de auto-redimensionare a fotografiilor la o rezoluţie de 1024x768 sau orice altă rezoluţie dorită, să se evite încărcarea fotografiilor de dimensiuni prea mari. (nu se văd pe tot ecranul, oamenii sunt nevoiţi să deruleze fotografia iar calitatea fotografiilor nu este întotdeauna asigurată şi de mărimea acesteia, vorbind în raport cu tehnologia de care dispunem fiecare acasă). Trebuie adaptate pentru toată lumea...
Am păşit în galeria foto pentru a vedea locul unde urmeaza să stau timp de două zile, unde urmează să mă cazez şi să mă distrez. Este o pagină esenţială pentru oamenii care caută un loc special pentru ei. Oamenii trebuie să-şi răspundă la întrebarea: "În ce condiţii mă cazez?, ia să văd."

Ultima dată mă opresc pe pagina cazare care îmi oferă lista cu preţurile pe care trebuie să le plătesc. Locul unde îmi calculez suma pe care trebuie să o plătesc pentru câteva zile de cazare la vila Alpin. Spun că această pagină este perfectă, oamenii cunosc preţul corect cu tva şi taxa hotelieră incluse. Preţurile sunt urmate de fotografii din dormitoare, pentru noi, să vedem locul şi condiţiile în care vom dormi. Aceasta este pagina care îmi acordă puncte de convingere pentru o rezervare la Straja.
Recomand crearea de bannere pe care oamenii le pot include pe paginile lor web (bloguri/siteuri) pentru publicitate pe internet.


Articol scris pentru SuperBlog 2013 
Share:

Tur virtual în Vila Alpin

Nu am fost acolo, dar urmează să merg, pe 6 decembrie în cadrul decernării premiilor la competiţia SuperBlog 2013. Este vorba de EA, Vila Alpin care oferă sejur la Straja de trei stele. Vreau să mă mulţumesc cu ceva până atunci, să mă fac să-mi fie dor de-acum, să mă entuziasmez mai mult şi să mă pregătesc pentru ceea ce va urma, printr-un tur virtual al Vilei Alpin.
Am intrat pe site-ul lor, am păşit pentru prima dată la Promoţii, în speranţa de a găsi câteva din care să aleg. Nu am găsit, decât una singură, care nu se potriveşte cu cerinţele mele. Tocmai asta mă face să recomand crearea mai multor tipuri de oferte pentru oameni, pentru cei care aleg doar cazarea la Vila Alpin, pentru cei care doresc să stea timp de o săptămână cu toate opţiunile necesare etc. Felul cum este prezentată promoţia mă lasă rece, este o prezentare mecanică iar acest lucru nu-mi atrage interesul. Este ca şi cum as privi la detaliile tehnice de la o maşină. Oferta prezentată trebuie să se împartă pe categorii: oferte de discount, oferte de zile de cazare în raport cu preţul oferit (de 3-5-7-9 zile), să se prezinte în raport cu oferta, beneficiile de care dispui, iar toate acestea să fie prezente într-un text ceva mai amplu, care să atragă. Cum sună mai bine?

(Exemplu)
- Cazare 80 lei/noapte - servicii de bar şi masă incluse
SAU
Vila Alpin vă stă la dispoziţie cu o ofertă accesibilă pentru dumneavoastră. Cu doar 80 lei/ noapte vă puteţi caza la noi şi veţi putea beneficia de serviciile de bar şi masă incluse în preţul de cazare. Pentru impătimiţii de schi la Straja, aveţi la dispoziţie 6 pârtii de schi de orice nivel de dificultate, dotate cu instalaţie nocturnă pentru a vă putea bucura de sportul dumneavoastră preferat.

Consider că strategia de vânzare a serviciilor este foarte importantă pentru atragerea clienţilor. Felul cum este prezentată informaţia este de multe ori, cea mai importantă metodă de a atrage clienţii. Felul cum este prezentată informaţia este mai importantă decât informaţia în sine.

A doua oară am păşit în galeria cu fotografii de pe site. Erau puse pe categorii, asa cum trebuie: cantonamente la Straja, aventură, restaurant, terasă ş.a.m.d. Dar şi modul de prezentare a fotografiilor contează, tocmai de aceea un slideshow făcut la fiecare categorie de fotografii este ideal. Accesarea fiecărei fotografii de către utilizator este banală, dar poate deveni o obligaţie pentru utilizator. Se simte obligat să intre şi să iasă din toate fotografiile doar pentru că doreşte să se cazeze la Vila Alpin. Pornirea unui slideshow şi derularea automată a fotografiilor, setându-se un timer de 3-5 secunde între fotografii trebuie neapărat implementată. Recomand să se evite încarcarea pe site a fotografiilor mai mici de 1024x768 pentru a se păstra un minim de calitate foto pentru prezentare (în prezent, există fotografii de dimensiuni prea mici pe site). De altfel, dacă nu există o setare de auto-redimensionare a fotografiilor la o rezoluţie de 1024x768 sau orice altă rezoluţie dorită, să se evite încărcarea fotografiilor de dimensiuni prea mari. (nu se văd pe tot ecranul, oamenii sunt nevoiţi să deruleze fotografia iar calitatea fotografiilor nu este întotdeauna asigurată şi de mărimea acesteia, vorbind în raport cu tehnologia de care dispunem fiecare acasă). Trebuie adaptate pentru toată lumea...
Am păşit în galeria foto pentru a vedea locul unde urmeaza să stau timp de două zile, unde urmează să mă cazez şi să mă distrez. Este o pagină esenţială pentru oamenii care caută un loc special pentru ei. Oamenii trebuie să-şi răspundă la întrebarea: "În ce condiţii mă cazez?, ia să văd."

Ultima dată mă opresc pe pagina cazare care îmi oferă lista cu preţurile pe care trebuie să le plătesc. Locul unde îmi calculez suma pe care trebuie să o plătesc pentru câteva zile de cazare la vila Alpin. Spun că această pagină este perfectă, oamenii cunosc preţul corect cu tva şi taxa hotelieră incluse. Preţurile sunt urmate de fotografii din dormitoare, pentru noi, să vedem locul şi condiţiile în care vom dormi. Aceasta este pagina care îmi acordă puncte de convingere pentru o rezervare la Straja.
Recomand crearea de bannere pe care oamenii le pot include pe paginile lor web (bloguri/siteuri) pentru publicitate pe internet.

Articol scris pentru SuperBlog 2013 
Share:

Brânză muzicală?





Sunt fan branză prin ceea ce fac, gândesc şi mă exprim. Să fii atât de ataşat de ceva, oamenii ar considera-o obsesie, eu o consider altfel. Consider o legatură de toată brânza între noi, ceva moale, umed şi apetisant.
Primul care i-a simţit gustul a fost limba, care a atins-o delicat şi a savurat-o în toată splendoarea ei. Da, e albă, preparată din lapte iar noi o numim brânză. Un produs din lapte de care suntem dependenţi. De ce spun asta? Omul este vârful în lanţul tropic, suntem consideraţi superiori şi independenţi, că nu depindem de nimeni şi nimic, dar teoria este total greşită. Întotdeauna am depins de un aliment: laptele, şi derivatele acestuia. Încă de când ne naştem suntem dependenţi de laptele matern, care ne ajută la dezvoltate. După ce creştem, suntem dependenţi de brânză si de mâncărurile pe care le preparăm cu ajutorul acestui produs.
Pasiunea mea este de a scrie, scriu versuri (poezii şi texte pentru piese). M-am hotărât să-mi arăt pasiunea faţă de brânză prin pasiunea de a scrie poezii:






E dulce sau sărată, stă în frigider


Vine de undeva, parcă din nicăieri,


Provine din lapte şi reprezintă masa


De prânz sau cină, o mănânc...gata.





O tai cu cuţitul, e aşa untoasă


E dulce, se topeşte-n gură, gustoasă,


E nutritivă, delicioasă, cea mai bună mâncare


Simplă sau preparată, spaghete sau macaroane.





O iubesc, e nelipsită din viaţa mea



O ating, o simt, parcă e de catifea,


E moale, e singură, este a mea


O am pe viaţă, este brânza mea.



O altă pasiune pe care o am este muzica. Scriu partea de text pentru piese. Acesta este un mod de a exprima ceea ce gândesc şi simt prin note muzicale. Am scris partea de text iar cu ajutorul unui prieten foarte bun, Dume (numele de scenă), am făcut o piesă despre brânză. Audiţie plăcută:





Artist/Voce: DUME


Text: Dragomir Mihai-Viorel




Dacă viaţa îţi dă lapte, fă brânză!


Articol scris pentru SuperBlog 2013


Share:

Brânză muzicală?



Sunt fan branză prin ceea ce fac, gândesc şi mă exprim. Să fii atât de ataşat de ceva, oamenii ar considera-o obsesie, eu o consider altfel. Consider o legatură de toată brânza între noi, ceva moale, umed şi apetisant.
Primul care i-a simţit gustul a fost limba, care a atins-o delicat şi a savurat-o în toată splendoarea ei. Da, e albă, preparată din lapte iar noi o numim brânză. Un produs din lapte de care suntem dependenţi. De ce spun asta? Omul este vârful în lanţul tropic, suntem consideraţi superiori şi independenţi, că nu depindem de nimeni şi nimic, dar teoria este total greşită. Întotdeauna am depins de un aliment: laptele, şi derivatele acestuia. Încă de când ne naştem suntem dependenţi de laptele matern, care ne ajută la dezvoltate. După ce creştem, suntem dependenţi de brânză si de mâncărurile pe care le preparăm cu ajutorul acestui produs.
Pasiunea mea este de a scrie, scriu versuri (poezii şi texte pentru piese). M-am hotărât să-mi arăt pasiunea faţă de brânză prin pasiunea de a scrie poezii:


E dulce sau sărată, stă în frigider
Vine de undeva, parcă din nicăieri,
Provine din lapte şi reprezintă masa
De prânz sau cină, o mănânc...gata.

O tai cu cuţitul, e aşa untoasă
E dulce, se topeşte-n gură, gustoasă,
E nutritivă, delicioasă, cea mai bună mâncare
Simplă sau preparată, spaghete sau macaroane.

O iubesc, e nelipsită din viaţa mea

O ating, o simt, parcă e de catifea,
E moale, e singură, este a mea
O am pe viaţă, este brânza mea.


O altă pasiune pe care o am este muzica. Scriu partea de text pentru piese. Acesta este un mod de a exprima ceea ce gândesc şi simt prin note muzicale. Am scris partea de text iar cu ajutorul unui prieten foarte bun, Dume (numele de scenă), am făcut o piesă despre brânză. Audiţie plăcută:


Artist/Voce: DUME
Text: Dragomir Mihai-Viorel

Dacă viaţa îţi dă lapte, fă brânză!

Articol scris pentru SuperBlog 2013

Share: