Siguranta animalelor din ferma taranilor

Animalele sunt greu de controlat, mai ales daca ne raportam la un numar foarte mare, cum gasim in fermele din Romania. Desi acestea sunt ingradite cu gard din lemn sau fier, forta animalelor poate rupe acest gard si in functie de greutate sau marime, acestea pot sari gardul.

O vizita la o ferma de animale din judetul Teleorman m-a ajutat sa inteleg viata acestora si felul cum acestea sunt tratate. Totul este BIO, mai ales datorita faptului ca acestea sunt eliberate pe o bucata de camp pentru a paste iarba, teren care are la baza un aparat gard electric. Acesta nu are misiunea de a face rau animalelor, socul electric fiind destul de scazut, dar suficient pentru a speria animalul si a-l convinge ca data viitoare sa nu mai incerce sa evadeze.

Gardul electric este alimentat cu curent doar cand animalele sunt eliberate din grajdurile in care stau. Hrana lor include cereale naturale, concentrate, iarba si apa. Ajunse la maturizare, sunt sacrificate si vandute altor producatori/distribuitori, sfarsind pe rafturile magazinelor. Carnea 100% bio este destul de scumpa, dar merita orice banut, avand in vedere ca evitam chimicalele care ne produc mai mult rau decat ne ajuta sa ne alimentam organismul.

Am fost un copil crescut la tara. Nu mi-a placut niciodata sa stau la oras, desi de cativa ani sunt mutat in Bucuresti. La varsta de cinci ani, am reusit sa ii conving pe parintii mei sa vanda apartamentul si sa ne cumparam o casa. Ma simteam in largul meu, aveam suficient spatiu pentru a ma distra, imi placeau animalele de curte iar mai tarziu, am invatat sa merg cu vaca la camp. Ai mei detineau o vaca care ne asigura branza si lapte pentru consum pe tot parcursul anului. Imi luam o carte la mine, ma asezam la umbra unui copac, citeam iar Mimi (vaca) pastea iarba linistita. Din cand in cand mai faceam un drum pana la rau pentru a bea apa. Ma imprietenisem cu Mimi, o alintam si imi treceam mana prin parul ei scurt. Pe vremea aceea, fiecare familie detinea o vaca, doua sau maxim trei, asta pentru cei care doreau sa vanda, duminica la piata, lapte si branza. Nu prea existau ferme, oamenii se gospodareau singuri.

O data cu trecerea anilor, vremurile s-au schimbat iar oamenii au renuntat sa creasca animale acasa. Probabil, acest lucru s-a intamplat din comoditate. Este mai usor sa cobori la magazin si sa cumperi un litru de lapte pentru 3 lei, decat sa petreci o zi intreaga cu vaca pe camp. Mai nou, sa mergi cu vaca pe camp este o rusine, esti etichetat ca fiind prost (nu ti-a placut scoala). In felul acesta au luat nastere fermele de animale si am ajuns in punctul in care cumparam lapte si branza de pe rafturile supermarketurilor la preturi mult mai ridicate decat cele de productie. Daca nu ne-a placut sa muncim mai mult pentru noi, atunci ne vom permite sa platim mai mult pentru comoditate.

Ti se pare o idee buna ingradirea animalelor cu gard electric pentru siguranta acestora?