Vad zi de zi la televizor diferite cazuri (si nu sunt putine la numar) , in care dintr-o cearta cu cei dragi ies crime si alte lucruri urate .
Nu-mi place sa spun cuvantul ,,crima" dar nu am avut cum sa il ocolesc .
In acest articol voi vorbi despre parinti , dar este total valabil si pentru ceilalti care fac parte din ,,familia noastra" .
Multi tineri in ziua de astazi isi pierd cumpatul si rabdarea in fata parintilor , care incet , incet inainteaza in varsta si indiferent de situatie ei nu mai pot fi asa ,,activi" ca noi .
Dar v-ati intrebat de ce se intampla asta ?
Este foarte usor sa dai vina pe altcineva sau sa spui ca din cauza nervilor , dar nu este asa . Odata ce copii trec prin varsta adolescentei multe lucruri se schimba in viata lor . Atat felul in care se comporta , cat si felul cum gandesc si se exprima (in toate sensurile cuvantului)
Ei trec prin cateva etape pe care eu le-am numit ,, impact cu viata" . Odata ce copilul a trecut sau trece prin perioada adolescentei acesta incepe sa conceapa greutatile din jurul lui si greutatea ce-l va astepta in viata .
Tot odata cu trecerea prin aceasta ,,varsta de aur" , care ar trebui sa-i ramana asa denumirea , apar tot felul de manifestari , de care noi nu suntem constienti :
- Credem ca viata este un ,,fleac" si incepem sa credem ca noi suntem stapani pe noi si pe propia situatie , credem ca nu suntem luati in serios si ceea ce este mai grav este ca noi credem ca parintii au devenit o mica ,,piedica" in calea spre succes(si aici este cel mai grav) .
Am mai citit pe un blog in care cineva scria ca abia asteapta sa faca 18 ani , ca sa i se schimbe viata .Eu am 18 ani , si credeti ca dupa ce am implinit aceasta varsta a venit zana cea buna si mi-a adus o vila cu piscina si o masina in curte ? Va spun eu...NU .
Nimic nu se schimba , dar trebuie sa constientizam sentimentele din aceasta ,,perioada de aur" a noastra si sa nu facem niste gesturi de care sa ne para rau mai tarziu . O vorba raneste mai mult decat o taietura cu lama (este un proveb , l-am citit pe net , scris de un autor , dar nu-mi mai amintesc de cine :(( ).
Trebuie sa constientizam ca ei sunt parintii nostrii , ei au luptat sa ne creasca , sa ne dea la scoala , sa ne imbrace , sa ne incalte , si tot ei sunt singurele persoane care ne poarta de grija si tot ce fac , fac pentru noi sa ne fie bine .
Indiferent de situatie , ei raman parintii nostrii si mereu va exista o legatura stransa intre noi si parintii nostri. Pentru ca eu cred ca pe langa o monstra ADN lasata de parintii nostrii in noi , exista si un ADN SPIRITUAL , care ne tine stransi legati de parintii nostrii . (este parerea mea) .
Nu-mi place sa spun cuvantul ,,crima" dar nu am avut cum sa il ocolesc .
In acest articol voi vorbi despre parinti , dar este total valabil si pentru ceilalti care fac parte din ,,familia noastra" .
Multi tineri in ziua de astazi isi pierd cumpatul si rabdarea in fata parintilor , care incet , incet inainteaza in varsta si indiferent de situatie ei nu mai pot fi asa ,,activi" ca noi .
Dar v-ati intrebat de ce se intampla asta ?
Este foarte usor sa dai vina pe altcineva sau sa spui ca din cauza nervilor , dar nu este asa . Odata ce copii trec prin varsta adolescentei multe lucruri se schimba in viata lor . Atat felul in care se comporta , cat si felul cum gandesc si se exprima (in toate sensurile cuvantului)
Ei trec prin cateva etape pe care eu le-am numit ,, impact cu viata" . Odata ce copilul a trecut sau trece prin perioada adolescentei acesta incepe sa conceapa greutatile din jurul lui si greutatea ce-l va astepta in viata .
Tot odata cu trecerea prin aceasta ,,varsta de aur" , care ar trebui sa-i ramana asa denumirea , apar tot felul de manifestari , de care noi nu suntem constienti :
- Credem ca viata este un ,,fleac" si incepem sa credem ca noi suntem stapani pe noi si pe propia situatie , credem ca nu suntem luati in serios si ceea ce este mai grav este ca noi credem ca parintii au devenit o mica ,,piedica" in calea spre succes(si aici este cel mai grav) .
Am mai citit pe un blog in care cineva scria ca abia asteapta sa faca 18 ani , ca sa i se schimbe viata .Eu am 18 ani , si credeti ca dupa ce am implinit aceasta varsta a venit zana cea buna si mi-a adus o vila cu piscina si o masina in curte ? Va spun eu...NU .
Nimic nu se schimba , dar trebuie sa constientizam sentimentele din aceasta ,,perioada de aur" a noastra si sa nu facem niste gesturi de care sa ne para rau mai tarziu . O vorba raneste mai mult decat o taietura cu lama (este un proveb , l-am citit pe net , scris de un autor , dar nu-mi mai amintesc de cine :(( ).
Trebuie sa constientizam ca ei sunt parintii nostrii , ei au luptat sa ne creasca , sa ne dea la scoala , sa ne imbrace , sa ne incalte , si tot ei sunt singurele persoane care ne poarta de grija si tot ce fac , fac pentru noi sa ne fie bine .
Indiferent de situatie , ei raman parintii nostrii si mereu va exista o legatura stransa intre noi si parintii nostri. Pentru ca eu cred ca pe langa o monstra ADN lasata de parintii nostrii in noi , exista si un ADN SPIRITUAL , care ne tine stransi legati de parintii nostrii . (este parerea mea) .
