Venind obosit dupa ore buna de munca, cu castile in urechi si cu telefonul in mana, incercand sa diminuez din oboseala acumulata pe parcursul acestor ore, cu ceva muzica buna.
Trecand prin fata blocului de vis-a-vis, observ o fetita stand jos si plangand, uitandu-se la papusile pe care le avea in jurul ei.
Mama ei parea deranjata pentru faptul ca fiica ei plangea, dar avea si ea partea ei de dreptate. Papusile erau rupte, unele neavand maini, ii lipseau cate un piciorus sau nu mai aveau hainute.
Poate, posibilitatea materiala acelei familii, nu-i permitea sa-i cumpere micutei jucarioare noi...
Sosesc acasa si nu apuc sa-mi fac decat o cana fierbinte de ciocolata calda pe care o savurez cu amar, datorita faptului ca stateam cu gandul la fetita de vis-a-vis si la papusile ei.
Apoi am musafiri, verisorul meu cel mic, impreuna cu parintii lui au venit prin vizita.
Verisorului meu ii place foarte mult sa se joace cu mine asa ca a luat cu el 4-5 masinute sa ne jucam. Ne-am intins pe jos, pe covor, cum ii place lui si a inceput joaca.
Joaca eram altfel, priveam la jucariile verisorului meu care erau noi, moderne, cu telecomenzi si alte cele, lucruri pe care nu le-am avut nici eu cand eram mic datorita faptului ca pe-atunci nu existau astfel de jucarii, si ma gandeam in continuare la fetita de vis-a-vis.
Dupa cateva minute de joaca decid sa ma duc pana la bucatarie, m-am ridicat, dar din neatentie am calcat pe o masinuta si am cazut pe spate.
Erau copaci in jur,un rau, pe cer erau cativa nori dar indiferent unde ma uitam lipseau culorile. Totul era necunoscut, nu mai vazusem acel loc dar nu am decis sa stau. Dar cu cat inaintam, vremea se schimba. A inceput sa bata vantul si stropii de ploaie au inceput sa se sparga de chipul meu, iar inaintarea mea nu facea decat ca in sufletul meu sa se instaleze o stare de melancolie.
Ajung pe o campie, partial acoperita cu iarba si cativa copaci asezati pe ambele parti, toate fiind alb-negru. Jos, la baza copacilor, stateau asezate jucarii, ursuleti de plus si papusi, toti plangand. M-am indreptat spre ei si i-am intrebat: "Ce s-a intamplat?" iar ei mi-au spus: "-Suntem vechi, uzati iar stapana noastra nu ne mai iubeste..."
In minte mi-a venit imediat imaginea fetitei de vis-a-vis si a jucariilor ei, apoi ma trezesc jos pe podea, alaturi de cateva masinute si de verisorul meu, asa cum incepuse totul.
Parintii verisorului meu au pus cateva intrebari si mi-au spus ca am cazut si mi-am pierdut cunostinta dar am ales sa nu le povestesc nimic.
Dupa ce au plecat, am zis ca trebuie sa ajut acea fetita intr-un fel, asa ca "am luat mouse-ul in dinti" si am intrat pe Jucarii-Online.EU , un site ce reprezintă paradisul jucariilor.Pentru a cumpara jucarii click aici
iar copilul dumneavoastra se va bucura de cele mai frumoase jucarii.
Am intrat pe site si acolo am gasit o gramada de jucarii si ma gandeam ce sa-i cumpar, ce sa-i cumpar...
Fiind fetita, prima data m-am uitat la categoria cu "papusi" si i-am luat doua papusi:
Sunt sigur ca-i va place, mai ales papusa Barbie, pe care orice fetita o adora. Dar cum papusile nu pot sta fara o casuta, i-am luat si o casuta pentru papusi. Ce mai... acest site are de toate pentru totii copii, de toate varstele.
Am ramas impresionat de acest site fiindca are orice: papusi, jucarii de plus,vehicule pentru copii, elicoptere, avioane, masinute etc.
Dar inainte sa termin cumparaturile m-am gandit si la un ursulet de plus pe care sa-l stranga in brate si pe care o sa-i zic sa-l boteze BuBu.
I-am dus cadourile si a fost incantata la primirea acestor jucarii. A trecut ceva timp de-atunci, iar fetita inca se joaca cu aceste jucarii iar BuBu inca isi petrece mult timp in bratele fetitei.
Prin existenta acestui site, sute de copii s-au bucurat de cele mai frumoase jucarii iar noi trebuie sa multumim ca exista un astfel de site ce tine alaturi cele mai frumoase fiinte de pe Pamant, copiii.
Hmm..nu mai sunt un copil,deşi mi-ar place să mă pot juca încă cu jucăriile.
RăspundețiȘtergere