Te-ntreaba, si-ti raspunde...!

Urasc sa imi aduc aminte
Traiam betia de cuvinte
Ce in gand mi le-aduna
Si trairile-mi hranea.

Eu le-alungam, nu era cale
De-a sterge-asa urmele tale,
Dar cand iubeam, iubeam anost
Complicat si fara rost .

Nu mai conta nimic in jur
Eram doar noi, pe-un drum sigur,
Dar far” sa ma gandesc la fapte
Te-am ales ca ”jumatate” .

Cand te-am gasit, m-am pierdut eu
Cu tine, noi...intr-un vis greu,
Adanc si plin de realitate
Iubirea noastra, spusa-n fapte

Asa vedeam, asa speram
Dar oare cum gandeam!?
Gandeam ce va fi cu noi in viitor
Sau iubeam fara sa cunosc un om?

M-am intrebat un timp asa...
Pandind sa judec ce-as afla
Oare iubirea noastra-i o arta?
Sau e doar o nimica toata?

Ascultam inima-ti batand
Pictand in suflet al ei cant
Si-ai tresarit si m-ai vazut
Cuprins de vraja si tacut.

Nu-mi ajungeau vorbele tale
Pe care le rosteai agale
Aveam nevoie si de fapte
Sa ies din singuratate .

Nu-mi ajungeau nici ochii tai,
vorbind neincetat cu-ai mei
Nici sufletu-ti nu-mi ajungea
Fiindca inima nu-mi hranea

Nu mi-ar fi ajuns oricat primeam
De la cea pe care-o indrageam
Era de vina-acea betie,
Ori inima ta, data mie ?

Dar pe final se poate spune
Iubirea intre noi e pe bune?
Sau ma inseala o dorinta
Si sunt vrajit de-a ta fiinta?

Era iubire, cum tu esti
cum eu te am, traind povesti
Si stiu ca mai frumos va fii
Din tot ce azi simtim, vom stii.

Multe fapte se rezuma la iubire
Noi vi le-am prezentat in rime
Iar daca v-a placut munca noastra
Cristina si Viorel au compus aceasta arta.