Nunta in viziunea mea...

Andreea Ioachin Parlogea din Constanta in varsta de 22 de ani ma intreaba pe mail (o sa pun doar bucata cu intrebarea fiindca restul e confidential): "...tu cand te insori? Ai 21 de ani si multi de seama ta s-au asezat la casele lor."


Da, am 21 de ani! Vi se pare ca sunt batran pentru insuratoare sau ca mi-a venit vremea? Nici gand de asa ceva...
Multi s-au asezat la casele lor! - Si eu am casa mea si stau destul de bine "single" in ea. Acum, pe bune... e la moda sa te insori de tanar? Cunosc fete in clasa a 9-a care veneau la liceu cu burta pana la gura iar ei erau mandrii tare de reusita. Bravo, Gigele!, ai marcat si tu o data! Acum trage toate viata...
As vrea sa stiu: de unde mama naiba aveti voi bani sa va intretineti si mai bine spus, de unde aveti voi bani sa va intretineti copilul? Tot parintii vostrii trebuie sa traga pentru voi, pentru ca voi abia sunteti la liceu.
Daca intreb o fata de 18 ani ce doreste sa faca dupa ce termina liceul, imi raspunde: "sa ma marit!". Ei, asta e realizarea in viata a unei pustoaice, sa se marite. Termina liceul, se marita si gata. Are o viata implinita! De-acum inainte, sotul si-a luat angajamentul ca o intretine, ca-i va face si-un copil iar daca se poate ca ea sa stea acasa si el sa munceasca atunci e PERFECT! Impusca-te fa' si... ba'!



Si facand o paranteza, fara sa fiu misogin, nunta este pentru femei! Da, ele sunt cele care vor sa se vada in rochie alba de mireasa ca la asta viseaza de ani si ani. Daca ar fi dupa noi, nu ar mai exista nunta.

Momentan nu simt nevoia unei nunti si din punctul meu de vedere, nu cred ca o sa simt nevoia uneia. Nu am nevoie sa-si bage statul coada in relatia mea. Auzi la ei: "Pana moartea vă va desparti!", adica e ceva de genul: De-acum pana la moarte ti-ai semnat sentinta legala, dupa moarte esti liber. Duceti-va naiba! Cred ca voi face asta doar in ultima instanta iar atunci cand o sa ma vedeti mire, sa credeti ca chiar am ajuns disperat.
Eu si cand voi fi insurat voi fi "intr-o relatie" fiindca acea hartie nu-mi pune lesa la gat si nu ma tine legat de nimeni si nimic. Deci, draga Andreea, nu am ganduri d'astea deocamdata. Inca vreau sa-mi traiesc viata, sa mai fiu copil inca multi ani de-acum incolo iar cand va sosi vremea de insuratoare (pe la varsta de 30), voi anunta acest lucru, poate se strang mai multe doritoare, sa am din ce alege :))

Pana atunci, urmaresc sa ma realizez profesional mai intai, sa-mi asigur propriul trai fiindca iubesc independenta si sa-mi fac o "polita de asigurare a viitorului", daca se poate. Dupa ce fac aceste lucruri, vine vremea intemeierii unei familii. Dar mai sunt ani pana atunci.