Singuratatea traita in cuplu este una dintre cele mai dificile stari pe care cineva o poate simti.
Desi o relatie de iubire presupune intelegere, sentimente de dragoste
impartasite, pana la urma o viata impartita la doi, cu bune si rele,
singuratatea iti poate provoca o durere atat de mare, incat de cele mai
multe ori, simti ca nu o mai poti indura, oricat ai iubi femeia sau
barbatul de langa tine.
In majoritatea cuplurilor lipsa comunicarii este un prim inceput ce
trebuie tratat cu atentie. Privitul la televizor in mod extrem si
adancirea in treburile casnice a femeii sunt exemple des intalnite
astazi. Interesul diminuat pentru partenerul de cuplu, "scufundarea" in
propriile probleme, indiferenta in impartasirea opiniilor, a
sentimentelor de dragoste si a schimburilor de idei, lipsa dialogului, configureaza adesea orizontul singuratatii in doi.
O relatie de dragoste fara comunicare, este destinata esecului.
Atunci cand incepi o relatie ai tendinta de a trece cu vederea micile
aspecte care te deranjeaza, faptul ca poate el/ea te-a ignorat in prezenta
prietenilor sau faptul ca nu ti-a raspuns la telefon timp de doua zile.
De asemenea ai tendinta de a evita sa pornesti o discutie in
contradictoriu pentru ca esti la inceputul unei noi relatii, abia
incepeti sa va cunoasteti si ti-e teama de ce ar putea crede el/ea despre
tine...
Problema e urmatoarea: cu cat eviti mai mult sa pornesti
aceste discutii (normale de altfel intr-un cuplu), cu atat mai mult ii
vei da lui/ei impresia ca nu ai de fapt nici o problema cu ceea ce face (nu
te-a sunat 2 zile si nu ai spus nimic? Inseamna ca nu te deranjeaza asa
tare si ca o poate face din nou). De aceea cea mai buna solutie e sa ii
spui ce te deranjeaza atunci cand te deranjeaza, pentru a nu te apuca
sa "dezgropi morti" dupa luni de zile si sa-l/o determini sa exclame
"Doamne ce nebun/nebuna am pe cap!"
Articolul de maine se va numi: Ce inseamna fericirea pentru oameni?
Adevarat! lipsa de comunicare duce la sfarsitul unei relatii.
RăspundețiȘtergeremda... :)
RăspundețiȘtergerema bucur sa vad articolul, imi place ideea pe care ai scris-o prin aceste randuri...
RăspundețiȘtergereIntr-adevar, comunicarea este baza relatiilor de cuplu. Dar ce ne facem atunci cand intervine monotonia? Cand desi exista comunicare lipseste scanteia care a aprins la inceput relatia?
RăspundețiȘtergereCa să nu se ajungă la singurătate în doi, din când în când mai e necesară singurătatea în 1. Prea puține persoane astăzi mai sunt capabile astăzi să înțeleagă că poate odată ai o stare proastă despre care pur și simplu nu vrei să vorbești cu nimeni, fie părinte, prieten sau iubit/ă. Implicarea într-o relație în viziunea unora înseamnă privarea momentelor de singurătate cu tine însuți. Nu e chiar așa, oricât de multă iubire există, dacă nu ești dispus/ă să îi acorzi celeilalte persoane dreptul de a mai gândi/trăi și în afara relației, clar eșecul va apărea. Nu înțeleg de ce unele persoane cred că o relație automat înseamnă să nu vrei să petreci timp decât cu acea persoană și să te neglijezi pe tine.
RăspundețiȘtergereMa bucur ca iti place. <3 Iti multumesc pentru ideea articolului.:*
RăspundețiȘtergereToate au acelasi rezultat, intr-un final: DESPARTIREA.
RăspundețiȘtergereAi perfecta dreptate! :)
RăspundețiȘtergereIntotdeauna am votat pentru comunicare in cuplu, si nu numai intre iubit si iubita, ci si intre prietene, prieteni, parinti, frati..
RăspundețiȘtergere