Mergand pe drum nu pot observa decat peisajul alb-negru care ma inconjoara.O multime de oameni calca asfaltul rece in picioare cu privirile impamantate si o stare de rece ce nu poate fi trecuta cu vederea.
Fiecare cu drumul lui, directia lui si soarta lui...
Fiecare a plecat dintr-un loc pentru a ajunge in altul, dar cand ajung la destinatie, tot aceeasi stare de spirit o afiseaza? sau exista o "masca" speciala de mers pe drum?
Decat sa merg ca ei, aleg sa merg ca mine... asezandu-mi pe cap o sapca pentru a putea privi "pe sub cozoroc" chipurile reci, dar si castile in urechi pentru a nu mai putea auzi tristetea care freamata in sufletele lor.
Cu sapca pe cap si cu castile in urechi prefer sa privesc cu indiferenta si sa analizez, decat sa devin rece precum asfaltul de sub picioare.
Strazile sunt prea reci... sau oamenii le fac asa?
oamenii sunt reci...dar eu totusi cred ca sunt asa doar atunci cand merg pe strada, pentru ca li se pare ca a zambi atunci cand esti singur e ciudat :D.
RăspundețiȘtergereSuntem prea tristi intr-o lume prea frumoasa.
RăspundețiȘtergereOamenilor li se par prea multe lucruri ciudate. Este adevarat ca daca ne trezim zambind pe strada, cei din jur spun ca nu avem toate tiglele pe casa.
RăspundețiȘtergereAsa este :)
RăspundețiȘtergere